Dovlecii pe care-i consumăm cu atâta poftă toamna provin din specii sălbatice originare din Guatemala şi Mexic. Deşi ei sunt cultivaţi aici de aproape 7000 de ani, l-a început au fost crescuţi pentru seminţele lor foarte hrănitoare, primele soiuri având puţină pulpă sau o pulpă amară. Cu timpul cultivarea lor s-a răspândit în America şi au apărut soiuri cu pulpa dulce şi gustoasă, foarte bune pentru copt. Cristofor Columb a fost cel care a adus dovleacul din Lumea Nouă în Europa.
Azi producătorii cei mai importanţi de dovleac sunt China, Japonia, România, Turcia, Italia, Egipt şi Argentina.
Dovleacul de copt, care se culege toamna, este fructul copt al oricărei specii de Cucurbita (în mod uzual folosindu-se C. maxima sau C. moschata). Există multe varietăţi de dovleci, având diverse forme şi culori. Unii sunt utilizaţi alimentar, alţii doar ornamental sau pentru diverse alte scopuri tradiţionale.
Dovleacul de copt are o coajă groasă cere îi conferă posibilitatea de a fi păstrat timp îndelungat, unele tipuri rezistând chiar şi 6 luni.
Puţini ştiu însă că dovleacul este o sursă excelentă de vitamina A (sub formă de beta-caroten şi alfa-caroten) precum şi de alţi carotenoizi (în special luteină şi beta-criptoxantină), este o sursă foarte bună de vitamina C, potasiu, fibre alimentare, mangan şi folaţi şi o sursă bună de acizi graşi omega-3, vitamina B1, cupru, vitaminele B6, B3, B5 şi triptofan.
Astfel, 100 g de pulpă de dovleac asigură aproximativ 71% din necesarul zilnic de vitamină A. Aşadar, mai ales pe timp de iarnă, dovleacul poate fi o sursă excelentă de această vitamină mai ales că alte legume şi fructe proaspete nu sunt atât de disponibile în această perioadă a anului. Studiile epidemiologice au arătat că o dietă bogată în vitamina A şi carotenoizi este asociată cu scăderea incidenţei de cancer, ateroscleroză, cataractă şi degenerare maculară şi conferă o protecţie antioxidantă foarte eficientă.
Alimentaţia bogată în vitamina A protejează de apariţia emfizemului pulmonar mai ales la fumători sau la cei care sunt expuşi la fumat pasiv, arată un studiu realizat la Kansas State University.
Beta-carotenul este un puternic antioxidant şi antiinflamator motiv pentru care protejează faţă de apariţia complicaţiilor diabetului şi chiar reglează glicemia. Cercetările recente chiar arată cum consumul de carotenoizi este invers proporţional cu rezistenţa la insulină şi hiperglicemia.
Consumul de alimente bogate în beta-criptoxantină, un carotenoid de culoare portocaliu-roşu, care se găseşte în cantităţi mari în dovleac, porumb, papaya, ardei graşi roşii, mandarine, portocale şi piersici scade semnificativ riscul mde cancer pulmonar, conform unui studiu publicat în septembrie 2003 în revista “Cancer Epidemiology, Biomarkers and Prevention” realizat pe 63257 de adulţi în Shanghai, timp de 8 ani, perioadă în care au fost mdiagnosticate 482 de cazuri noi de cancer de plămâni. Persoanele cuprinse în acest studiu care au avut o alimentaţie bogată în alimente ce conţin beta-criptoxantină au avut un risc de a dezvolta cancer pulmonar cu 27% mai mic decât restul persoanelor cuprinse în studiu.
Chiar şi fumătorii care au consumat alimente ce conţin beta-criptoxantină au avut un risc cu 37% mai mic de a dezvolta cancer pulmonar decât fumătorii care au consumat alte alimente preponderent.
Dovleacul reduce şi riscul de cancer de colon datorită pe de-o parte conţinutului bogat în fibre alimentare care protejează mucoasa colonului de acţiunea carcinogenilor precum şi datorită conţinutului
crescut în vitamina A care oferă o bună protecţie antioxidantă locală şi generală.
Un articol publicat în 10 ianuarie 2003 în revista “Cancer Letters” arată că cucurbitacinele prezente în diverse specii de cucurbitacee printre care se numără şi dovleacul au acţiune inhibitoare asupra cancerului de colon, cancerului de sân, cancerului de plămân şi cancerelor de sistem nervos central.
Aceste dovezi ştiinţifice ne invită să consumăm cât mai mult acest aliment, devenit tradiţional pentru toamna românească.
Poftă bună şi … multă sănătate!
Referinţe
Baybutt RC, Hu L, Molteni A. Vitamin A deficiency injures lung and liver parenchyma and impairs function of rat type II pneumocytes. J Nutr. 2000 May;130(5):1159-65., PMID: 10801913
Edenharder R, Kurz P, John K, et al. In vitro effect of vegetable and fruit juices on the mutagenicity of 2- amino-3-methylimidazo[4,5-f]quinoline, 2-amino-3,4-dimethylimidazo[4,5- f]quinoline and 2-amino-3,8-dimethylimidazo[4,5-f]quinox. Food Chem Toxicol 1994 May;32(5):443-59, PMID: 13840
Ensminger AH, Ensminger, ME, Kondale JE, Robson JRK. Foods & Nutriton Encyclopedia. Pegus Press, Clovis, California 1983
Ensminger AH, Esminger M. K. J. e. al. Food for Health: A Nutrition Encyclopedia. Clovis, California: Pegus Press; 1986, PMID: 15210
Fortin, Francois, Editorial Director. The Visual Foods Encyclopedia. Macmillan, New York 1996
Li T, Molteni A, Latkovich P, Castellani W, Baybutt RC. Vitamin A depletion induced by cigarette smoke is associated with the development of emphysema in rats. J Nutr. 2003 Aug;133(8):2629-34., PMID: 12888649
Suzuki K, Ito Y, Nakamura S et al. Relationship between serum carotenoids and hyperglycemia: a population- based cross-sectional study. J Epidemiol 2002 Sep;12(5):357-66 2002
Wilt TJ, Ishani A, Rutks I, MacDonald R. Phytotherapy for benign prostatic hyperplasia. Public Health Nutr 2000 Dec;3(4A):459-72, PMID: 13830
Wood, Rebecca. The Whole Foods Encyclopedia. New York, NY: Prentice-Hall Press; 1988, PMID: 15220
Ylonen K, Alfthan G, Groop,
L et al. Dietary intakes and plasma concentrations of carotenoids and tocopherols in relation to glucose metabolism in subjects at high risk of type 2 diabetes: the Botnia Dietary Study. Am J Clin Nutr. 2003 Jun; 77(6):1434-41 2003
Yuan JM, Stram DO, Arakawa K, Lee HP, Yu MC. Dietary cryptoxanthin and reduced risk of lung cancer: the Singapore Chinese Health Study. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2003 Sep;12(9):890-8.
Dr. Cristina Cimpean,
Lector Ayurveda,
Asociatia Nationalã pentru promovarea Medicinelor Neconventionale
sursa: www.ayurvedaromania.ro
Add Comment